În fotbal nu-i ca-n filme

 

General view of the opening ceremony prior to the UEFA Champions League final Real Madrid vs Atletico Madrid at Luz Stadium in Lisbon, Portugal, 24 May 2014. ANSA/ANDRE KOSTERS

 Cel puțin nu când vorbim de Real Madrid. Asta e paradoxal totuși, căci, teoretic discutăm de echipa cea mai apropiată de statutul impus de Hollywood.

   Pentru Atletico, finala de la Milano semăna mult cu un scenariu pe care toți l-am văzut și revăzut de atâtea ori pe micile ecrane. Vorbesc de filmele în care o echipă pierde dramatic la ultima fază fie că e vorba de baschet, baseball sau hochei dar la un momentdat se ivește a 2-a șansă și acum totul se întoarce în favoarea pierzătorilor care își schimbă medalia de argint în cea de aur și toată lumea e fericită că acest clișeu a fost dus până la capăt. Scenariul în care a fost implicată echipa lui Simeone însă, era unul mult mai apropiat de producțiile mexicane (telenovele) decât de cele americane, deoarece în ultimul act îi pică fix adversara din primul episod. Totul părea clar, istoria se repeta doar că rolurile se inversau. Dar n-a fost așa, în final tot albii s-au impus și se pare că băieții lui Simeone nu prea au citit scenariul potrivit.

Colosul cu picioarele de lut

In 1987, dupa ce France Football ii decerneaza Balonul de Aur, care il compenseaza pe cel mai bun jucator european al anului, primul impuls al lui Ruud Gullit este sa-l dedice lui Nelson Mandela, care putrezea intr-o inchisoare sud-africana. Explicatia? ”Situatiile noastre sunt total diferite. Eu ma bucur de toate onorurile, el isi petrece viata dupa gratii, desi este nevinovat. Dar cauza lui este si a mea: amandoi suntem negri”. Nascut in 1962 la Amsterdam, dintr-un tata surinamez si o mama olandeza, metistul Gullit nu a uitat niciodata sa lupte impotriva rasismului, si a intolerantei, nici chiar dupa ce a devenit un rasfatat al sortii. Cand vine insa vorba de fotbal, referirile la modele de urmat nu exista. ”Asa este, nu am avut nici un idol, confirma olandezul. Nu m-am indentificat niciodata cu un jucator sau altul”.

GULLIT MANDELAIn prima parte a carierei, la Feyenoord, tanarul Ruud isi incrucisa traictoria cu marele Johan Cruyff, a carui stea tocmai apune si fata de care manifesta o admiratie sincera. Insa el are grija sa se deosebeasca foarte repede de toti ceilalti. Mai intai impletindu-si parul in codite lungi, fiindca adora muzica reggae si este marcat de infatisarea castigatorului din 1983 al Roland Garros-ului, Yannich Noah. Apoi lucrand foarte mult la haltere, ridicand zeci de tone pe zi, pentru a-si dezvolta o musculatura de otel. Rezultatul? Gullit un colos (1,86 m si 83 kg) a carui rapiditate, forta fizica si dexteritate matura totul in cale. In acelasi timp buldozer si felin, olandezul este un jucator atipic.

Real Madrid – Manchester City 1-0. Antrenorul Zinedine Zidane

Real Madrid a reusit sa se califice in finala UEFA Champions League dupa ce a reusit sa invinga aseara pe ”Santiago Bernabeu” cu scorul de 1-0 pe Manchester City. Diferenta pe tabela a fost facuta in minuntul 20, atunci cand Gareth Bale a preluat in interiorul careului o pasa pe pozitie viitoare de la Daniel Carvajal si a reusit sa-l invinga pe Joe Hart cu un sut la coltul lung. In ultimul act, la Milano, Real Madrid va intalni intr-o reeditare a finalei din 2014 pe marea rivala din localitate, Atletico Madrid.

sursa foto: digisport.ro

sursa foto: digisport.ro

Vom beneficia la finalul sezonului de o finala interesanta. Diego Pablo Simeone are de luat o revansa dupa finala din 2014, atunci cand timp de 90 de minunte Atletico Madrid a fost echipa mai buna, insa a fost tradata in prelungiri de organizarea defensiva, iar in urma unei faze fixe printr-o lovitura de cap, Sergio Ramos a reusit sa trimita finala in prelungiri, acolo unde pe fondul caderii psihice a adversarului, Real Madrid a facut spectacol invingand cu scorul de 4-1. De patru sezoane incoace pe plan intern, Diego Pablo Simeone nu pierde in fata celor de de la Real Madrid, iar gruparea ”blanco” nu pierde finalele UEFA Champions League (Juventus 1998, Leverkusen 20002 si Atletico Madrid 2014).

Normalitatea Diego Pablo Simeone

DIEGO PABLO SIMEONECu doua etape inainte de finalul campionatului in La Liga, Atletico Madrid se afla la egalitate de puncte cu FC Barcelona si pentru a doua oara in ultimele trei sezoane echipa lui Diego Pablo Simeone a ajuns in finala UEFA Champions League. Daca mai exista un gram de dreptate in fotbalul de astazi Atletico Madrid ar trebui sa castige batalia finala atat pe plan intern cat si pe plan european.

Cu siguranta nu ar castiga antijocul sau autobaza asa cum sustin cei lipsiti de argumente si dezgustati de temperamentul vulcanic de care da dovada in spatiul tehnic meci de meci Diego Pablo Simeone. Ar fi doar o noua victorie a firescului in fotbal impotriva petrodolarului care ucide din fasa orice concept de concurenta sportiva.

Cinismul lui Diego Pablo Simeone si spiritul de lupta pe care-l etaleaza Atletico Madrid in dreptunghiul verde transmite mult mai multa emotie decat aerul de superioritate pe care-l etaleaza asasinii economici de la Real Madrid, FC Barcelona, Paris SG, Manchester City sau mai nou sub bagheta lui Josep Guardiola, Bayern Munchen.

Piramida

uruguay1930Cand a inceput sa se joace in mod regulat si organizat fotbal in Marea Britanie, in anii ’70 ai secolului al XIX-lea, s-au folosit sisteme de joc ce par astazi ridicole. Englezii foloseau indeosebi sistemul 1-1-1-8, iar mai apoi au preluat de la scotieni un sistem mai echilibrat, anume 1-2-2-6. Totusi , spre sfarsitul secolului toate echipele au adoptat un sistem de joc aparut pentru prima data in Tara Galilor si ramas in istoria fotbalului drept primul sistem de joc coerent. Asezarea in teren a fost supranumita „Piramida”, intrucat pe hartie arata ca o piramida cu baza spre atac, fiind format dintr-un portar, doi fundasi, trei mijlocasi si cinci atacanti. Intre 1890 si 1940 acest sistem si variantele sale ulterioare au dominat fotbalul mondial. De altfel se poate spune ca fotbalul exportat de catre englezi in Europa si America de Sud a fost ambalat in acest sistem si a devenit universal in aceasta imagine 1-2-3-5.

In esenta era vorba despre un sistem flexibil, indreptat spre atac, dar cu o remarcabila rigoare defensiva. Cei doi fundasi , de obicei jucatori puternici si tehnici, aveau in acelasi timp si o viteza foarte buna. Pe faza defensiva acestia se miscau inspre laturile terenului si urmareau extremele adverse. In acelasi timp cei trei mijlocasi ( halfi) incercau sa deposedeze interii si centru atacant al echipei adverse. Asadar , mijlocasul central avea un rol foarte important, acela de a se apara in fata atacantului central, de obicei un jucator care imbina forta cu fantezia. Cand echipa avea posesia, mijlocasii erau principalii distribuitori de baloane pentru atacanti si urcau adeseori in atac , surprinzand apararile adverse. Atacul era format dintr-un centru atacant, doi interi si doua extreme.

Cinci recomandari de transfer pentru echipele calificate in cupele europene

Managerii sportivi ai cluburilor care vor reprezenta fotbalul romanesc in viitoarea editie a cupelor europene ar trebui sa evite sa raspunda lNgadeu-448x292a telefoanele impresarilor care roiesc in jurul cluburilor pentru fel si fel de comisioane mai mici sau mai mari, in functie caz si sa arunce pentru o cateva secunde in perioada de transferuri privirea in curtea celor de la FC Botosani. In momentul de fata la gruparea moldava, se gasesc cinci fotbalisti care ar putea fi utili in sezonul viitor cel putin pe plan intern si la preturi accesibile pentru o echipa care are pretentia sa se califice in grupele cupelor europene.

1. Michael Ngadeu (25 de ani) – Sunt de parere ca dupa o perioada firesca de acomodare cu aerul tare al clasamentului ar putea juca titular la orice echipa care pretinde titlul in sezonul viitor. Fizicul de care beneficiaza este prima calitate care iese in evidenta, insa pe langa fizic are un plasament foarte bun, care-i permite sa castige dueluri unu la unu in situatii critice. Domina atat pe faza defensiva cat si pe faza ofensiva adversarul in jocul aerian, reusind sa marcheze nu mai putin de 5 ori in aceasta stagiune in urma fazelor fixe. Cred ca pentru Steaua sau Astra Giurgiu s-ar merita un sacrificiu si un risc de 300 de mii de euro. Daca de adapteaza in cel mult doua sezoane poate fi vandut in strainatate pe minim 1,5 milioane de euro.

Mana lui Dumnezeu, piciorul diavolului

mana lui dumnezeuAtat pentru cei care accepta totul neconditionat cat si pentru sceptici, Cupa Mondiala desfasurata in 1986 in Mexic va fi pus in lumina dubla personalitate a lui Diego Armando Maradona.

Cand a debutat acest Mondial la altitudine, pe stadionul Azteca din Ciudad de Mexico, Maradona era pe culmile desavarsirii artei sale. Tocmai terminase al doilea sezon sub culorile celor de la Napoli. In acelasi timp golgether genial si pasator imprevizibil, Diego a oferit napolitanilor posibilitatea de a disputa finala Cupei UEFA. Selectionerul argentinian Carlos Bilardo l-a inteles perfect: nu mai era acel Maradona perturbat, agasat precum cel din Spania ’82, tulburat chiar de criticile apaute la sfarsitul sezonului la FC Barcelona. De aceasta data este magicianul care va conduce Argentina spre cea de a doua consacrare mondiala a istoriei sale. Un semn care nu inseala: Maradona poarta banderola de capitan, incredintata pana atunci liberoului nationalei, Daniel Passarella.

Romania – Argentina 3-2. O victorie cat o istorie

Daca in debutul visului american, frica de adversar si in consecinta, de rezultat a fost cuvantul care a caracterizat in mare masura jocul echipei noastre nationale impotriva columbienilor lui Carlos Valderrama, in optimile de finala starea de spirit din sanul echipei nationale si probabil si asteptarilor celor de acasa se schimbase. In ultimul meci din grupa, odata cu golul din unghi inchis marcat printre picioarele lui Tony Meola (SUA), de Dan Petrescu, se ridicase presiunea de pe umerii tricolorilor. Din punct de vedere sportiv egalasem performanta de la mondialul din 1990, acolo unde am fost eliminati de Irlanda, dupa faza grupelor la loviturile din departajare, iar in fata noastra se aseza Argentina, nimeni alta decat vicecampioana mondiala, iar din acest moment tot ce se realiza nu era nimic altceva decat un bonus sportiv pentru generatia de aur.

dumitrescuChiar daca am trait dusul rece cu Elvetia (1-4), exprimarea in joc a echipei nationale si abordarea tactica gandita pe parcursul turneului final de Anghel Iordanescu degaja increderea necesara celor de acasa ca se poate obtine un rezultat pozitiv. In plus jucasem in faza grupelor la mondialul din Italia impotriva ”pumelor” si am remizat (1-1), intr-o partida in care Gheorghe Hagi il eclipsase din toate punctele de vedere pe Diego Armando Maradona marcat la perfectie in acel meci de Iosif Rotariu.

”Si noi am fost pe Conte Verde”

Titlul este al unei carti scrise de Ioan Chirila, iar Conte Verde este vaporul transatlantic cu care reprezentativa Romaniei a trecut Oceanul in 1930, pentru a participa la prima editie a Campionatului Mondial, din Uruguay. Cea ce astazi pare o aventura romantica a fost atunci o adevarata nebunie. Sa pleci la capatul lumii pentru a juca fotbal, un sport care-n Romania inca nu insemna mare lucru.

romania 1930Ideea s-a nascut in gerul lui februarie 1930, intr-un local situat in Pasagiul Victoria de astazi. Promotorul ei s-a numit Octav Luchide, un jurist care tocmai isi dadea doctoratul in Drept si care in tinerete practicase rugby-ul si mai facuse si ceva atletism. Luchide reusise sa infinteze la 16 februarie 1930 Federatia Romana de Fotbal, nou creatul organism primind o invitatie la prima Cupa a Lumii. Numai ca Uruguay-ul era peste mari si tari, iar banii pentru deplasare lipseau. Cand toti ii spuneau ca este o adevarata nebunie, Luchide se ambitiona. A cumparat bilete de tren pana la Genova. A reusit sa confectioneze niste costume de haine mai acatari, demne de o echipa nationala. S-a zbatut sa-i invoiasca pe jucatori de la serviciu, cele mai mari probleme avandu-le cu Vogl, care era functionar de banca, iar seful nu accepta sa-l lase sa lipseasca o luna si ceva de la birou. Calatoria fabuloasa a inceput pe 16 iunie pe perenoul Garii de Nord i s-a incheiat pe 2 iulie la Montevideo, dupa doua saptamani petrecute la bordul translatlanticului.

Un titlu castigat de Bonucci si probabil pierdut de Napoli

Fara sa subapreciez valoarea sau sa contest meritele celor de la Juventus Torino in aceasta stagiune de campionat, tin sa va marturisesc ca de cateva zile ma roade o intrebare. Ce se intampla daca Simone Zaza nu reusea sa marcheze cu complicitatea unei devieri intamplatoare, pe final de meci pe ”Juventus Stadium” golul victoriei in ”derby scudetto”?

sursa: sfchronicle.com

sursa: sfchronicle.com

A fost o faza in care gramul de noroc necesar performantei a facut cunostinta cu spiritul piemontezilor. O minge lunga, pe o secventa de joc banala, a fost salvata de Alex Sandro printr-o detenta superba dintre doi adversari. Zaza a avut nebunia sutului de la distanta in situatia in care pasa putea fi mai indicata insa autorul moral al golului a fost cu siguranta Alex Sandro. Daca cineva vrea sa inteleaga ce inseamna Juventus Torino trebuie sa priveasca determinarea lui Alex Sandro in secventa premergatoare golului. In sport un campion adevarat nu-si abandoneaza sansa si nu-si preda destinul in mainile altcuiva. Alex Sandro a decis sa lupte intr-o situatie in care nimeni nu-i acorda sanse de reusita.