Apusul deceniului de aur si cutremurul sloven

26 Jun 1998, Saint Denis, France --- 1998 World Cup: Romania vs. Tunisia --- Image by © Jean-Yves Ruszniewski/TempSport/Corbis

Poate o echipa nationala sa se faca de ras la un Campionat European dupa ce la Mondialul disputat doar doi ani mai devreme se autodepasise? Daca acea reprezentativa se numeste Romania, este foarte posibil sa se intample asa. De la Euro ’96, disputat in Anglia, ai nostri s-au intors fara nici un punct! S-a vorbit mult timp despre un sir de ghinioane. Mai intai, gafa lui Stelea din meciul cu Franta, apoi golul perfect valabil anulat lui Dorinel Munteanu contra Bulgariei, in fine, faptul ca impotriva spaniolilor am primit gol in ultimele minunte. Despre acest meci, Romania – Spania 1-2, selectionerul bulgar Dimitar Penev, a carui echipa a ratat accesul in sferturi din cauza respectivului rezultat, a afirmat ulterior, la 5 ani distanta de eveniment, ca n-a fost tocmai curat.

Vopsitii

Obisnuiti cu calificarile, romanii nu au ratat nici Mondialul din Franta din 1998. Mai mult, prin performantele din ultimul timp, au dobandit calitatea de capi de serie. Primele doua meciuri pe pamant francez au insemnat tot atatea victorii, 1-0 impotriva Columbiei si 2-1 cu Anglia. Cu sase puncte, obiectivul, depasirea grupei, fusese atins. Cea de a treia partida, cu Tunisia, devenise o simpla formalitate. Insa tricolorii n-au lasat banalitatea sa se instaleze, aparand cu totii pe gazonul lui Stade de France cu parul vopsit blond, in timp ce selectionerul Anghel Iordanescu s-a tuns zero. Cu aceasta noua imagine, intens mediatizata pe toate meridianele, Romania nu a reusit decat un rezultat de egalitate. Pentru ca apoi, in optimi sa cedeze in fata Croatiei si sa paraseasca turneul. Pe seama acestui ultim meci a circulat un zvon conform caruia jucatorii ar fi cerut in vestiar, inaintea fluierului de start, majorarea primelor si negasind intelegere federala, unii dintre ei ar fi evoluat inexplicabil de slab impotriva Croatiei.

Cantecul de lebada?

Dupa Mondialul din Franta, lui Iordanescu i-a expirat contractul cu echipa nationala. Generalul a semnat cu reprezentativa Greciei, iar la carma tricolorilor a fost promovat Victor Piturca. In preliminariile care au urmat, acesta nu a beneficiat de serviciile lui Gheorghe Hagi, care isi anuntase retragerea din echipa nationala. Insa dupa doua partide mai putin reusite, 0-0 acasa cu Slovacia si un 1-0 obtinut chinuit in Azerbaidjan, Gica a fost convins sa revina printre tricolori intr-o emisiune televizata moderata de poetul Adrian Paunescu. In acest context, calificarea la Euro 2000 s-a dovedit o misiune la indemana, Romania termind grupa neinvinsa in fata Portugaliei lui Luis Figo.



La sfarsitul preliminariilor a izbucnit insa un nou scandal. Deranjati de cateva declaratii ale selectionerului, Hagi si Gica Popescu au amenintat ca nu vor veni la echipa nationala cat timp va fi Piturca selectioner. Presedintele FRF n-a putut stinge conflictul, iar Piturca a fost demis, intr-o sedinta a Comitetului Executiv. In locul sau a fost numit Emerich Ienei, care trebuia sa conduca echipa la Euro 2000.

La aceasta competitie, tricolorii au trecut de grupa, dupa un egal cu Germania, o infrangere in ultimul minunt in fata Portugaliei si o victorie devenita de-acum traditionala, impotriva Angliei. Adversarul din sferturi, Italia, s-a dovedit prea tare. Romania a pierdut cu 2-0, iar Hagi a fost eliminat de pe teren in ultimul lui meci la echipa nationala.. Cel cu numarul 125.

Cutremurul sloven

contraDe aceasta data, retragerea lui Hagi dintre tricolori devenise certa. O data cu el a renuntat si cumnatul sau, Gica Popescu. Noul selectioner Laszlo Boloni, ii revenea misiunea de a gestiona schimbul de generatii. Cand dadea impresia ca va reusi acest lucru – chiar daca pretul a fost cam mare, doua infrangeri in fata Italiei in preliminarii – Boloni a semnat cu Sporting Lisabona, care i-a oferit un contract mult mai mare decat Federatia Romana.

Numele noului selectioner a insemnat o surpriza pentru toata lumea: Gheorghe Hagi. Retras de pe gazon cu doar trei luni in urma, avand in spate o imensa experienta ca jucator, dar nici macar un minunt petrecut ca tehnician, Hagi a sarit etapele, incepandu-si cariera de antrenor direct cu echipa nationala. Debutul a fost promitator, victorie cu 2-0 la Budapesta, iar perspectivele pareau la fel de roze: o dubla mansa cu Slovenia o misiune destul de facila.



A urmat cosmarul pe care ni-l amintim cu totii. 1-0 pentru noi la Ljubljana, o sumedenie de ocazii ratate si in final 2-1 pentru Slovenia. Apoi, la patru zile, returul de la Bucuresti, disputat pe un teren mocirlos, pe care tehnica jucatorilor romani nu mai era un atu, ci bumerang. S-a terminat 1-1 si Romania ramanea acasa dupa trei Mondiale consecutive. La turneul final din vara lui 2002, Slovenia fosta noastra adversara a aratat cine este: o echipa modesta, a unei tari cu doua milioane de locuitori.

Pierderea calificarii a fost picatura care a umplut un pahar plin cu lichid tulbure. Devenise limpede ca fotbalul romanesc cobora neincetat. Era greu sa se intample altfel cata vreme competita interna developa meciuri slabe, multe dintre ele cu rezultatul dinainte cunoscut. Blaturile dominau fotbalul de cativa ani si existau adevarate sisteme piramidale de itrajutorare a echipelor, numite Cooperative. Se traficau puncte, spectacolele erau adeseori penibile, tribunele se golisera. Cluburile, nevoite sa vanda jucatori, isi mistuiau puterile in lupte de orgolii pe plan intern, in cupele europene facand simpla figuratie, eliminate de adversare din Letonia, Islanda sau Macedonia, tari de la periferia valorica a continentului. Dupa pierderea calificarii, presedintii mai multor cluburi de Divizia A s-au intalnit si au proclamat ”momentul zero” in fotbalul romanesc. Adica au declarat ca meciurile se vor diputa doar pe teren. In returul campionatului 2001-2002 pactul a fost incalcat de cateva ori.

Dupa dubla cu Slovenia, Hagi a demisionat. In decembrie 2001 a fost inslalat din nou Anghel Iordanescu, disputat cateva saptamani de Federatia Romana si Al Hilal, un club bogat din Emiratele Arabe. Iordanescu a obtinut patru victorii in primele 6 partide, pierzand de doua ori. Succesul din Bosnia, 3-0 in debutul preliminariilor pentru Euro 2004, dovedeste ca echipa nationala e in linii mari aceeaiasi ca la baraj, schimbandu-se doar antrenorul.

sursa LAROUSSE ENCICLOPEDIA FOTBALULUI

3 Comments on "Apusul deceniului de aur si cutremurul sloven"

  1. tudor laurentiu | 17 iulie 2016 at 17:48 | Răspunde

    pai Mircea Sandu a recunoscut dupa 15 ani, ca s-au facut manevre in culise pt plecarea lui Loti si aducerea lui Hagi ca selectioner !

  2. ce amintire urata acel meci cu slovenia din 2001 inca de pe atunci se prabusise nationala numai era la fel ca in perioada de aur 1970-1980 1980-1990 sau 1990-2000 cand inca aveam o nationala unsa bine si care avea rezultate foarte buna dar bine numai precizez ca acea nationala nu juca pe interese smenuri smecherii cum se fac astazi e trist ca numai este nationala care era inainte ca cea care a venit dupa era fara nici un viitor si incercau sa gaseasca scuze cum ca terenul era distrus ca era plin de nisip aici intra o alta drama meciul cu danemarca din 2003 etc nu zic spun ca nu aveam si atunci nationala buna dar nu ca aia din anii 1970-1980 1980-1990 sau 1990-2000

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: