Câștigătorul de care s-au plictisit toți

6-3/7-5. Așa arată, în cifre, victoria numărului unu mondial în finala turneului   „Rogers Cup”, turneu desfășurat pe pământ canadian, ce a concentrat în această săptămână privirile iubitorilor tenisului.

În ultimul act al competiției și-au încrucișat rachetele, cum, pe vremea lui Dumas, dârzii muschetari își încrucișau spadele, sârbul Novak Djokovic și japonezul Kei Nishikori.

DJOKOVICDupă ce a părăsit relativ repede turneul de la Wimbledon, „Djoko” era nerăbdător să confirme că hegemonia lui este departe de finalul atât de așteptat de cei plictisiți de reușitele sale succesive.

De partea cealaltă, Nishikori încerca să-și amintească ultimul meci jucat împotriva sârbului, în speță finala de la Roma din acest an, unde a pierdut, dramatic, 7-6 în decisiv. Din respectiva amintire, ambițiosul japonez spera să transfere în prezent încrederea și dorința de revanșă, arme imperios necesare atunci când îți dorești victoria în fața celui ce reprezintă etalonul în tenisul modern.

După o victorie consistentă în semifinale în fața lui Stan Wawrinka, unde în primul set a revenit de la 2-5, salvând în total 4 șanse de set ale adversarului,  Kei avea toate argumentele pentru a spera că va opri seria turneelor Masters câștigate consecutiv de componenții „Big 4” (17 la număr înaintea acestei finale).

Din păcate pentru el, argumentele sale au fost anulate de un joc aproape fără greșeală al sârbului. Câștigând 19 din 22 de puncte jucate cu prima minge, Djokovic a putut să tranșeze fără emoții game-urile pe propriul serviciu și să lovească plin de încredere la retur. Deja aflat în zona lui de confort, „djoker-ul”, ajutat și de un Nishikori fără răspuns, a închis prima manșă la 3.

Pentru nipon părea că nu mai există speranță când, la 2-1 în setul doi, sârbul reușește un nou break, concretizat imediat. 3-1. Paradoxal poate, această înfrângere clară spre care se îndrepta i-a limpezit mintea și i-a eliberat brațul challengerului, acesta reușind 3 game-uri la rând, întorcând scorul în favoarea sa: 3-4.

Cu o optică mult mai clară și debordând de încredere, Nishikori a fost capabil să schimbe registrul tactic și să-și surprindă adversarul. A refuzat jocul de așteptare propus de Djokovic și a început să lovească mai lung și mai variat, utilizând cu mult succes și câteva scurte. Toate acestea, dublate de o perioadă în care Novak a avut destule ezitări, au făcut posibilă materializarea celor 3 game-uri consecutive.

Cu toate că procentajul primului serviciu a scăzut față de primul set( 69% față de 85%), sârbul a izbutit să-și mențină game-urile pe propriul serviciu și să pună din nou presiune la retur. Presiune al cărei fruct a fost cules cu lăcomie de Djokovic, în al unsprezecelea game. Break: 6-5.

Nici de această data Kei nu a abandonat lupta. A salvat două mingi de meci și părea încă periculos. Însă aparențele au înșelat de această dată, Djokovic câștigând următoarele două puncte și devenind astfel merituosul campion, ducând seria „Big 4” la 18 turnee Masters câștigate consecutiv.

Cu un nou trofeu în vitrina plină până la refuz, incontestabilul lider al clasamentului mondial se îndreaptă către următoarea provocare: cucerirea medaliei de Aur de la Olimpiadă.

Be the first to comment on "Câștigătorul de care s-au plictisit toți"

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: