Constructia lui Di Francesco

Sassuolo+Calcio+v+SS+Lazio+Serie+EJb54FhEm3MlTrecut pe la Pescara in Serie B unde l-a promovat in formula de baza a primei echipe pe Marco Verratti si l-a slefuit putin pe Lorenzo Insigne si dupa o perioada nefericita pe prima scena a fotbalului italian la Lecce, Eusebio Di Francesco a ajuns in vara lui 2012 la Sassuolo si incepe sa bata la portile afirmarii in lumea mare a fotbalului.

Promoveaza din primul sezon in Serie A, insa cu un lot lipsit de experienta pasii de initiere in Serie A sunt foarte dificili. Pierde in primele etape fara drept de apel cu Inter acasa (0-7) iar in scurta pauza competitionala datorata sarbatorilor de iarna este demis. Alberto Malesani sta cateva etape in care pierde pe linie toate partidele si Sassuolo incepe sa se scufunde in subsolul clasamentului fara prea multe sanse de a evita retrogradarea.

Pentru ca in Italia demisului nu i se desface contractul de munca, conducerea celor de la Sassuolo decide sa-l readuca din vacanta din nou pe Eusebio Di Francesco pe banca tehnica. Intors in iarba de aceasta data cu temele facute si benieficiind de un plus de experienta datorita perioadei de mercato (Paolo Cannavaro, Davide Biondini, Sergio Floccari), echipa aduna punct cu punct si reuseste in final miracolul evitand retrogradarea. Insa nu inainte de a-l demite pe Massimiliano Allegri, omul care promovase echipa in Serie B, de la AC Milan. Daca la debutul in Serie A, jocul lui Sassuolo trada frica de adversar aproape in fiecare partida in partea a doua totul se rezuma la entuziasmul elaborat de tridentul liniei ofensive: Berrardi – Zaza – Sansone.

Al doilea sezon a fost o continuare a entuziasmului imprimat de Eusebio Di Francesco, finalizat cu o clasare in zona de mijloc a clasamentului, in ciuda faptului ca mai pierde inca o data cu 7-0 in fata Interului pregatit pe atunci de Walter Mazzarri. De aceasta data in deplasare. In acest al doilea sezon apare intre buturi Consigli, pe partile laterale isi fac aparitia Vrsaliko si Peloso iar pe axul central al defensivei,  Franceso Acerbi devine liderul defensivei si o varianta de luat in calcul pentru ”sqadra azzurra”.

TACTICA SASSUOLOIn acesta prima parte a sezonului in curs, la Reggio Emilia au cazut de pe baricade mult mai titratele SSC Napoli sau Juventus Torino. De la AS Roma, formatia lui Eusebio Di Francesco a plecat cu un punct insa daca nu exista vicierea de rezultat odata cu golul marcat de Francesco Totti, puteau pleca pe merit cu toate cele trei puncte in bagaj. Au pierdut la limita la AC Milan (2-1) insa au dat o replica pe masura in inferioritate numerica cedand pe final de meci dintr-o neatentie defensiva la o faza fixa. Discutabila eliminarea lui Consigli semn ca Sassuolo este ciupita de cavalerii fluierului atunci cand se iveste oportunitatea in fata numelor grele din campionat. Nimic nou sub soare, aceaste dezavantaje constante a echipelor mici este o boala cronica a arbitrajului european.

In primele doua sezoane tot timpul am avut impresia ca acest Eusebio Di Francesco are ceva din boemia veteranului Zdenek Zeman. Ca jucator a petrecut o perioada sub indrumarea lui Zeman la AS Roma in perioada in care se forma echipa pentru Fabio Capello, asa ca a avut de unde lua puncte de referinta. Poate ca m-am inselat. Di Francesco se maturizeaza odata cu vestiarul pe care-l conduce. Astazi atunci cand scopul o cere, Sassuolo a inceput sa practice cinismul tipic campionatului in care isi desfasoara activitatea. A reusit sa-si elimine naivitatile defensive din trecut si stie sa-si conseve rezultatul. Rasplata acestei maturitati evidente a venit odata cu prima victorie din istoria clubului pe prima scena fotbalistica in fata campioanei in exercitiu Juventus Torino. O partida in care maturitatea defensiva de care au dat dovada a facut in final diferenta.

Gandurile de moment si viziunea pe termen lung despre fotbal a lui Eusebio Di Francesco ne este prezentata, asemeni lui Zeman in sistemul 4-3-3. Filozofia a fost construita caramida cu caramida in jurul celor trei stalpi de sustinere: Andrea Consigli, Francesco Magnanelli si Domenico Berrardi. In dreptunghiul verde baietii formati in mare masura de profesorul de pe margine, practica pressingul in zona mediana a terenului si imbina aproape la perfectiune reactivitatea cu jocul combinativ. De regula se practica controlul evenimentelor si se impune ritmul de joc prin posesie pe durata celor 90 de minunte, insa atunci cand nu exista posibilitatea de a controla ostilitatile echipa se grupeaza in liniste in jurul lui Magnanelli la 20-30 de metri de poarta lui Consigli si face tranzitia de la 4-3-3 bazat pe posesie la reactivitatea logica impusa de noul modul: 4-1-4-1.

La 28 de ani, Andrea Consigli nu mai este o perspectiva este o confirmare a Seriei A. Un portar foarte bun care poate ar fi meritat un pas mai mare decat Sassuolo in cariera, insa niciodata nu este prea tarziu. Stie sa-si coordoneze defensiva de pe linia portii iar prin interventiile sale ofera siguranta necesara care ridica din presiunea de pe umerii fundasilor centrali. Spre exemplu dupa parerea mea Francesco Acerbi a inceput sa progreseze in joc odata cu transferul lui Consigli de la Atalanta. Bineinteles ca nu trebuie omisa contributia de lider in vestiar a lui Paolo Cannavaro din acest angrenaj tactic dar uneori am senzatia ca este totusi veriga slaba din aceasta distributie. Joaca din experienta la acest nivel dar nu-s putine situatiile cand este tradat de viteza si picioarele par sa nu-l mai asculte. Nu-s putine situatiile in care derapajele lui Cannavaro sunt redresate fie de intrarile la sacrificiu ale lui Acerbi fie de paradele lui Consigli.

In linia de mijloc, Francesco Magnianelli prin inteligenta tactica si spiritul de lupta de care da dovada meci de meci reprezinta inima acestei formatii. Stie sa inchida spatiile pe faza defensiva, recupereaza foarte mult in duelurile unu la unu si coordoneaza foarte bine jocul din fata fundasilor centrali. Energia pe care o emana in campul de lupta si cei zece ani petrecuti in acest vestiar il transforma intr-un adevarat lider de echipa. Fara Francesco Magnianelli, Sassuolo nu s-ar putea defini.

Langa pilonul de baza, Di Francesco a zidit doi interi cu rolul de a alerga din 16 in 16: Duncan si Missiroli. Duncan este mijlocasul de travaliu si care in situatiile mai complicate trebuie sa coboare in fata fundasilor centrali alaturi de Magnianelli. Missiroli este mijlocasul cu obligatia de a ataca spatiul dintre liniile adverse si de a asigura legatura varfului impins de restul coechiperilor pe constructia atacurilor pozitionale. Pe distributia lui Missiroli, cred ca ar fi nevoie de un jucator cu o creatie mai buna si cu o glezna mai fina. Ca sa fiu mai concret ma gandesc la un mijlocas central de nivelul lui Miralen Pjanic. Acest jucator va trebui format in propria curte pentru ca este greu de crezut ca vor reusi in viitorul apropiat sa transfere un jucator de asemenea calibru.

during the Serie A match between UC Sampdoria v US Sassuolo Calcio at Stadio Luigi Ferraris on November 3, 2013 in Genoa,

Daca primele doua compartimente sunt partituri bine definite in gandirea lui Eusebio Di Francesco, in compartimentul ofensiv libertatea de miscare, desele schimbari de flanc si executiile imprevizibile reprezinta arma letala din spatele rezultatelor pozitive si doza de fantezie care atrage atentia publicului in jurul acestei echipe.

Dupa despartirea de Simone Zaza, Di Francesco a schimbat putin stilul. Dintr-o echipa care uza in trecut de mingi directe pe varf pe care le valorifica apoi prin aparitiile din linia a doua, Sassuolo a devenit o formatie care cauta combinatia la firul ierbii. Varful central, Gregoire Defrel spre deosebire de Zaza este foarte bun la combinatiile in regim de viteza si-si pune in valoare calitatile jucand cu fata la poarta. Pe constructia atacurilor combinative pe langa calitatea tehnica de care dispun atacantii laterali, Sansone si Berrardi, se dipune si de doi fundasi laterali care inunda foarte bine zonele laterale pe atacul pozitional, formand triunghiurile de pasa necesare posesiei progresive: Frederico Peloso si Sime Vrsaljko. Totusi fara sa caut nod in papura mai multa incisivitate ar ridica putin nivelul calitatii. Uneori este pe aceste fragmente de joc este prea multa coregrafie si poate prea mult individualism in zonele atacantilor laterali. Poate ca un mijlocas care sa aduca un plus de valoare tehnica si un varf mai incisiv ar transforma-o pe Sassuolo intr-o candidata certa la o prezenta in Europa League.

Daca ti-a placut articolul urmareste si distrubuie blogul CATENACCIO.RO pe facebook.

Be the first to comment on "Constructia lui Di Francesco"

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: