De vorbă cu Ionuț Angheluță

15218245_1291394884235466_1335546800_n Interviul cu numărul 8 din categoria „De vorbă cu Andrei” îl găsește pe Ionuț Angheluță în rolul de predicator. Cu un discurs foarte bine pus la punct la microfonul Digisport, fostul jucător din Divizia A a făcut ușor trecerea de la efortul din teren la munca în redacție. Cu o serie de expresii împrumutate din iarbă, Ionuț este unul din cei mai apreciați comentatori sportivi ai momentului tocmai pentru acest aspect prin care evaluează anumite faze controversate, folosindu-se de experința acumulată în tricoul de joc. Un dialog pe care l-am așteptat încă de când am deschis această serie de interviuri este, de astăzi și pe site.

 

 

 

Ionuţ Angheluţă este astăzi unul dintre comentatorii sportivi care îşi face foarte bine treaba. Cei care recepţionează DigiSport l-au putut auzi etapă de etapă în Liga I şi nu numai. Poate mai puţin cunoscut este faptul că Angheluţă a fost fotbalist de performanţă, jucând chiar pe prima scenă, la Poli AEK Timişoara. Însă până să ajungă pe malurile Begăi, el s-a dezvoltat atingând maturitatea ca jucător în anii cei mai buni din istoria Fulgerului Bragadiru, când într-un timp scurt echipa „berarilor” a făcut un salt de două eşaloane.
15293370_1291394934235461_748029900_o
 Ionuţ Angheluţă a început fotbalul la Steaua, sub îndrumarea celebrului Mihai Petre, avându-i colegi de grupă printre alţii pe Marian Aliuţă şi Mihai Teja. Însă la 15 ani s-a transferat la Sportul Studenţesc, unde l-a avut antrenor pe fostul internaţional Munteanu II. Apoi, precum la mulţi dintre tinerii „absolvenţi” ai junioratului pentru care nu a mai fost loc la echipa mare, a început perioada împrumuturilor. Mai întâi, în 1996, în Divizia D, la URBIS. A făcut cale întoarsă la echipa din Regie, însă a jucat doar la tineret-rezerve pentru jumătate de sezon, acceptând un alt împrumut, la Inter Gaz, echipă cu veleităţi de Divizia C. A urmat încă o cale întoarsă la Sportul, acum în Divizia B, cu care a făcut pregătirea de vară, însă nici de această dată nu a fost reţinut în lotul mare, fiind împrumutat cu un alţi câţiva colegi la Fulgerul Bragadiru. „Am ajuns la Fulgerul în vara lui 1998, exact în primul sezon după ce promovase în Divizia C. Nu pot spune că mă bucurase prea tare acest nou împrumut, însă mă făcea să trec peste o eventuală stare de disconfort faptul că puteam juca şi totodată că eram alături de alţi cunoscuţi, mai ales Manta, cu care mă ştiam de mic, fiind vecini de cartier în Militari. Efectiv în localitatea Bragadiru nu am jucat vreun meci. Pentru noi «acasă» era fie stadionul Girueta, fie Icar, în C, fie acelaşi Girueta sau o scurtă perioadă Rocar, în B. La Bragadiru terenul era pe-atunci într-o groapă. Jucasem acolo, însă ca adversar, pe vremea când eram la URBIS, când am încălţat tenişi, pentru că era numai pământ şi nu avea rost să folosesc crampoane” – şi-a amintit Ionuţ cum i-a apărut în viaţă episodul Fulgerul.

1 Comment on "De vorbă cu Ionuț Angheluță"

  1. Bun interviul, dar o singura mentiune: Simeone a castigat ceva trofee cu Atletico. Europa League si titlul in Spania in vremurile astea mi se par niste lovituri, adevarate trofee castigate. Ca tot zicea de trofee castigate cu echipe (mai) mici.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: