Degeaba stii sa ataci daca nu stii sa te aperi

sursa foto: premierleagueromania.com

In sfarsit dupa foarte mult timp imi permit sa spun ca fotbalul adevarat a castigat intr-o dubla eliminatorie din primavara UEFA Champions League. Acum sa nu cadeti pe fenta si sa va ganditi la aspectele jocului ofensiv sau jocului defensiv (numit si antifotbal prin unele colturi). Niciodata nu mi-am construit paragrafele fotbalistice sau discutia cu cel de langa mine plecand de la aceasta premisa. Consider ca fotbalul este mult mai complex decat o posesie prelungita sau o bara frumoasa, iar cea ce se intampla la AS Monaco in mandatul lui Leonardo Jardim este fotbal in stare pura.

Cel putin logica celor de la AS Monaco imi aduce aminte de normalitatea si dificultatea fotbalului din anii ’90 sau inceputul anilor 2000. Pe o logistica asemanatoare a aparut candva in fotbalul european Sampdoria lui Vujadin Boskov, Deportivo La Coruna cu Javier Irureta pe banca, Olympique Lyon a dominat campionatul francez si o surclasa constant pe Real Madrid in UEFA Champions League, Feguson si-a construit legenda la Manchester United. Daca vreti sa ne apropiem de prezent, Jurgen Klopp a avut nevoie de patru sezoane sa o scoata pe Borussia Dortmund din anonimat si sa o repuna pe harta fotbalului european.

In ziua de astazi sa fii antrenor de succes la echipele patronate de seici, la Real Madrid, FC Barcelona si alte doua, trei exemple nu-i o mare realizare. La aceste imperii fotbalistice, unele dintre ele artificiale, cu buget fara numar, trofeele sunt mai degraba cumparate decat castigate. Una este sa cumperi un Cristiano Ronaldo, Luis Suarez sau Edinson Cavani si alta este sa performezi si in acelasi timp sa formezi un jucator de o asemenea dimensiune. In argumentarea afirmatiei imi este suficient sa privesc trecutul recent. Cu totii zambim ironic cand auzim de Gerardo Martino, insa in urma cu aproximativ trei ani de zile antrenorul argentinian adus la FC Barcelona la doleantele lui Lionel Messi a pierdut campionatul in repriza secunda a ultimei etape (gol Diego Godin), iar in UEFA Champions League foarte multi antrenori, printre care si Josep Guardiola, au ramas fara raspuns in fata lui Diego Pablo Simeone.

sursa foto: premierleagueromania.com

Meciul – Cand l-am vazut pe Radamel Falcao inainte de fluierul de start imbracat la patru ace, am avut senzatia ca nu vad bine si am asteptat prezentarea grafica a formulelor de start. Cu Falcao absent credeam ca echipa franceza este victima sigura in fata miliardarilor din Manchester. Cum in general primele impresii sunt false, nu stiu daca Manchester City a reusit sa treaca de cinci ori mijlocul terenului si deja AS Monaco avea calificarea asigurata pe tabela de marcaj prin golurile marcate Kylian Mbappe Lottin si Fabinho. Acum sa mizam pe tactica de conservare a avantajului din meciul tur aleasa de Josep Guardiola nu are rost. Catalanul nu este genul de antrenor care sa se bazeze pe un astfel de scenariu, iar in cele 180 de minunte AS Monaco a lasat impresia ca este capabila sa inscrie in orice moment in poarta aparata de Willy Caballero.

In fotbal degeaba stii sa ataci daca nu stii sa te aperi. Scorul din prima repriza a fost nedrept. AS Monaco merita mai mult decat un avantaj de doua goluri. Daniel Subasic a fost spectator de lux, poarta cetatenilor a fost asediata din toate pozitiile, iar ca tacamul sa fie complet se merita ca sutul tras de la distanta de Germain sa aterizeze in plasa.



Chiar daca este de criticat si putea fi pedepsit de soarta exista o logica in retragerea lui Leonardo Jardim din repriza secunda. In astfel de meciuri cand ai de aparat un avantaj minim prin predarea posesiei si preluarea spatiilor din propria jumatate prin intermediul densitatii numerice reduci riscurile si poti beneficia de o sansa in plus pe situatiile de contraatac. Numai ca AS Monaco nu a stiut sa-si coboare centrul de greutate. A fost mereu surprinsa in zona flancurilor si de mingile filtrate pe spatiile intermediare pentru Sergio Aguero. Golul marcat de Leroy Sane in minuntul 71 a fost un eveniment previzibil. Daniel Subasic nu putea apara la infinit din situatii de unu la unu cu atacantii adversi. Pana la gol, Manchester City a ratat nu mai putin de trei situatii clare de gol.

Ce a urmat dupa reducerea de diferenta reusita de Leroy Sane scoate in evidenta superioritatatea celor de la AS Monaco si este o lectie profesionala primita de Josep Guardiola. Asa se intampla cand iti imaginezi fundasi centrali in fundasii laterali. In timp ce Nicolas Otamendi servea banca de rezerve, Aleksadar Kolarov rata centrarea lui Thomas Lemar iar Temoue Bakayoko aseaza din plonjon mingea in plasa si-l obliga pe Guardiola sa paraseasca in premiera competitia inca din faza optimilor de finala.

Be the first to comment on "Degeaba stii sa ataci daca nu stii sa te aperi"

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: