Despre defăimarea campioanei și talentul infinit din Voluntari-Pandurii

sapunaru

Situația în care se află campioana țării este una jenantă. În meciul cu West Ham United, cu Șumudică pe bancă, au arătat că nu au uitat traseele din trecut și au demonstrat că  există calitate la nivelul lotului, cauzele anonimatului în care se complac fiind de altă natură. Sunt total de acord că antrenorul este cel mai important pion de pe masă și jucătorii sunt simple „marionete” care își folosesc personalitatea pe teren dar având în spate o voce autoritară care să impună ritmul corect. Cam asta se petrece cu Astra, club care tocmai a primit 1 milion de la Steaua pentru De Amorim și Boldrin, deci salariile ar trebui să fie în avans chiar, dar care se bazează pe o serie de jucători ce pot să impună ritmul și au experiență suficientă pentru a compensa absența liderului din vestiar. Cu toate acestea, 1-5 de la Cluj cu CFR, a demonstrat că situația este critică.

A doua umilință în decurs de 5 etape și campioana ar trebui să fie pregătită pentru o catastrofă astronomică dacă Steaua o prinde la fel de bulversată, căci acolo sunt afaceri neîncheiate și ironii rămase în aer, pe care vicecampionii vor căuta să le transpună pe tabelă. Influența lui Marius Șumudica la nivelul psihicului pare a fi mai precisă decât anumite cote sigure de la pariuri din zilele noastre și da, poate că această remarcaă devine uzată și nu mai are parte de spiritul sarcastic și savuros din start dar cât încă suspendarea e în picioare nu pot sa nu mă mai joc printre rânduri cu astfel de cuvinte în jurul situației create și nu pot să nu folosesc argumentul acesta în contextul în care se află formația giurgiuveană.

Cam atât despre tranșantul și categoricul scor făcut de CFR cu Astra, căci aș vrea sa înșir câteva rânduri despre un duel de excepție pe care Liga 1 l-a oferit duminică: Florin Cernat vs Lucian Sânmărtean. Cei mai talentați decari pe care fotbalul românesc i-a oferit în ultimul deceniu, de când Hagi a pus în ramă ghetele, au avut trasee prea modeste pentru calitățile excepționale de care încă dau dovadă. Două talente extraordinare ajunse la 36 de ani în duelul dintre Voluntari și Pandurii (0-0), personal, mă fac sa regret că acești doi titani nu au livrat la echipe și în campionate mai mari în anii de vârf. Aș vrea să închei rubrica serii cu o comparație bruscă între aceștia, deși tipul de alegere poate fi considerat neprielnic, mult mai favorabil ar fi să ne bucurăm de dezinvoltura, spontaneitatea și naturalețea prin care își desenează traseele ambii. Aș opta indiscutabil pentru decarul gălățean deși fantazia și claritatea din mișcările lui Lucian sunt fantasmagorice uneori, acesta nu are calitatea lui Cernat în fața porții și nu pare la fel de maleabil în orice tip de sistem, iar în final trebuie specificat și detaliul stângaciului de geniu pe care Florin Cernat îl posedă.

14100324_1037475066347883_4497076015833905732_n

Be the first to comment on "Despre defăimarea campioanei și talentul infinit din Voluntari-Pandurii"

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: