Perla prafurilor

In Argentina, multi tineri fotbalisti au fost etichetati ca fiind urmasii lui Diego Armando Maradona, zeul fotbalului argentinian, napoletan si nu numai. Daca nu cel mai bun fotbalist, cu siguranta cel mai talentat jucator din istoria fotbalului. Argentinienii au avut multe asteptari in trecut de la Ariel Ortega, Juan Sebastian Veron, Juan Roman Riquelme sau Pablo Aimar. In prezent fotbalul argentinian este eclipsat de steaua lui Lionel Messi, sau ”catalanul” asa cum i se mai spune pe plaiurile natale. Insa nici un argentinian de la Maradona incoace nu a avut talentul nativ de care a beneficiat in cariera Andres D’Alessandro. Inteligenta paselor, glezna fina, executiile surprinzatoare pentru orice portar si spiritul de lider au fost argumetele care i-au asezat pe brat statutul de capitan la doar 20 de ani in vestiarul lui River Plate sub comanda lui Ramon Diaz.

andres d'alessandroDebuteaza in fotbalul profesionist in anul 2000. Primul sezon in lotul lui River Plate este un sezon de asteptare. Andres se aseaza linistit in umbra lui Pablo Aimar, principalul produs de export al fotbalului argentinian. Joaca putin dar suficient sa-si etaleze talentul nativ cu fiecare atingere de balon si sa prinda lotul pentru campionatul mondial de tineret organizat un an mai tarziu in Argentina. Devine campion mondial si alaturi de Javier Saviola, depaseste statutul de tanara speranta devenind o certitudine a fotbalului argentinian sub comanda lui Jose Pekerman. La echipa de club profita de vanzarea lui Pablo Aimar si devine noua mandrie fotbalistica a Argentinei. Din punct de vedere tactic este slefuit de Manuel Pellegrini si alaturi de brazilianul Kaka devine cel mai vanat jucator de pe continentul latin de marile cluburi europene. FC Barcelona, Manchester United sau Juventus Torino isi manifesta interesul pentru Andres D’Alessandro. Surprinzator sau nu, licitatia este castigata de Wolfsburg.

In Germania, concernul Volkswagen, avea prima tentativa de a scoate clubul VFL Wolfsburg din mediocritate. Alaturi de compatriotii Pablo Quatrocchi si Diego Klimowicz, Andres D’Alessandro ajungea in Bundesliga. Wolfsburg achita o suma record, de 9 milioane de euro si obtinea semnatura valabila pana-n 2007 a starului argentinian. Inceputul in Bundesliga a fost promitator. Andres uimea asistenta si marca primul gol, acasa intr-o partida cu Hamburg.

Pe plan international isi trece in palmares titlul de campion olimpic cu nationala Argentinei in 2004.
Dupa doar un sezon, in Germania cariera lui Andres a luat-o pe o panta descendenta. Au inceput problemele datorita anturajului. Alcoolul si asemeni lui Diego Armando Maradona, prafurile deveneau principala prioritate in viata de zi cu zi. Drumul ales de Andres avea sa duca la iminenta despartire de Wosburg. Intr-o conferinta de presa, Klaus Augethaler tuna si fulgera :

”Baiatul asta nu face nici un efort sa se adapteze. Marea lui problema este ca se crede Maradona”

Aflat la cutite cu antrenorul Klaus Augethaler, conducerea a decis sa-l imprumute in Anglia la Portsmouth (2006). Isi incheie cariera in fotbalul german cu 8 goluri in 61 de prezente. In Premier League a fost o prezenta meteorica. Clubul englez renunta dupa doar 6 luni la serviciile sale. Este randul celor de la Real Zaragoza sa-i intinda o mana de ajutor. In Spania, cu Victor Fernandez pe banca joaca constant, dar nu mai avea capacitatea sa impresioneze asa cum o facea in Argentina.



In februaire 2008, Andres a decis sa se intoarca acasa. Aventura in Europa se incheiase. Si tot odata se incheia si declinul. Ramon Diaz, antrenorul care-l descoperise in curtea lui River Plate, ii intindea o mana de ajutor luandu-l acasa la San Lorenzo. Dupa ce Diaz paraseste clubul, Andres decide sa-si incerce norocul in Brazilia. Se impune si devine o legenda in istoria celor de la Internacional Porto Alegre. In 2010 castiga Copa Libertatores si este declarat cel mai bun fotbalist din America de Sud. Aduna un total de 323 de prezente si marcheaza 75 de goluri in toate competitiile pentru gruparea braziliana.

In echipa nationala, Andres D’Alessandro a strans 28 de prezente si a marcat 3 goluri. Mult prea putin pentru un talent atat de imens. In incheiere va las in compania unui clip video cu tehnica si viziunea lui Andres D’Alessandro pe terenul de fotbal.

Be the first to comment on "Perla prafurilor"

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: