Restantul Allegri

Bun, o infrangere categorica, fie si intr-o finala de UEFA Champions League nu anuleaza rezultatele si meritele lui Massimiliano Allegri, insa in obsesia numita UEFA Champions League sunt cel putin doua chestii care lasa de gandit, si-ti ofera oportunitatea sa te intrebi care sunt limitele tehnicianului livornez. Sezonul trecut Massimiliano Allegri a abordat eronat meciul tur cu Bayern Munchen, iar in retur prin schimbarile facute le-a permis bavarezilor antrenati la vremea respectiva de Josep Guardiola sa revina pe tabela de la 0-2 si sa duca meciul in prelungiri acolo unde Juventus a fost victima sigura prin intermediul lui Kingsley Coman. Atunci scenariul tactic pus in scena a fost rupt prin introducerea lui Mario Mandzukic in locul lui Alvaro Morata.

Dupa scor si prestatia de gala oferita de Cristiano Ronaldo, victoria celor de la Real Madrid nu poate fi pusa la indoiala, insa dupa parerea mea, veteranul Buffon are cel putin un gol pe constiinta (golul de 3-1). Varsta nu iarta pe nimeni. Poate in urma cu 10 ani, Buffon ar fi reusit sa se intersecteze la timp cu trasorul prins de Casemiro, dupa o ora de joc, iar trei minunte mai tarziu gafeaza inexplicabil pentru un portar de o asemenea dimensiune. Centrarea lui Luka Modric nu avea voie sa ajunga la Cristiano Ronaldo, daca Buffon nu era parasit de spiritul anticipatiei.

Asa cum nu am reusit sa-mi explic la vremea respectiva pastrarea lui Patrice Evra pe teren dupa min 75 (Munchen) asa nu-mi pot explica haosul din jocul italienilor din repriza secunda. Bine, exista circumstanta caderii psihice dupa devieriea nefericita (Khedira) la sutul lui Casemiro, dar sa nu uitam. Pe intervalul 45′ – 61′ golul plutea in aer si putea ateriza intr-o singura directie. In poarta aparata de Gianluigi Buffon. Cu riscul de a supara tifoseria juventina, afirm cu subiect si predicat ca aseara Juventus a pierdut finala UEFA Champions League pe discursul lui Allegri de la pauza. Imi permit sa presupun ca Max a fost depasit de coordonatele primei reprize si cuprins de spaima esecului. Poate asa se intampla cand in joc nu este un vis este o obsesie.



Daca in 2015, FC Barcelona a demonstrat in ultimul sfert de meci ca dispunea la ora respectiva de un plus de calitate individuala, aseara Juventus a avut meciul in mana timp de 45 de minunte si a pierdut in final pe mana propriului antrenor. Pe langa forma sportiva, calitate tehnica si abordare tactica in esenta fotbalului exista si foarta multa psihologie. Aseara ca si in prelungirile meciului de la Munchen, Allegri a ramas restant, din pacate la aspectul psihologic.

Dupa spusele lui Maurizio Sarri, pe plan intern Juventus este dintr-o galaxie superioara, si cel putin ”scudetto” este un capitol inchis la prima vedere pentru inca doua sezoane, insa la nivel de UEFA Champions League, oare Juventus nu are nevoie de o alta carisma pe banca tehnica? Nu ma pronunt doar intreb, fiindca imi vine greu sa cred ca aceasta a doua finala pierduta nu va lasa rani adanci in vestiarul biaconero si nu echivaleaza cu un capat de drum.
Finalele nu se joaca, nu se pierd, doar se castiga. Dupa socoteala mea Allegri in acest mandat are deja patru finale pierdute la activ dintre care doua de UEFA Champions League. Cate finale au pierdut Jose Mourinho, Josep Guardiola sau Carlo Ancelotti?

1 Comment on "Restantul Allegri"

  1. Repriza a 2-a a fost de cosmar. Am fost inexistenti. Fara indoiala are si Allegri partea lui de vina.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: