Senzatia numita AS Monaco

Sezonul 2003-2004 al Ligii Campionilor a fost probabil unul dintre cele mai interesante din istoria acestei competitii prin prisma echipelor care au ajuns in finala. Desi nu a castigat trofeul, AS Monaco echipa pregatita in acele vremuri de actualul selectioner al Frantei, Didier Deschamps avea sa uimeasca intreaga lume prin evolutiile sale.

as-monaco-2003-2004In grupe, a terminat prima in fata celor de la Deportivo la Coruna, PSV Eindhoven si AEK Atena. Golaveraj 15-6, dupa ce umilea in principat pe Super Depor cu 8-3. In optimi a scos Lokomotiv Moskova, desi scorul in urma dublei manse era 2-2. Golul dat la Moskova ii trimitea in dubla vietii, cu Real Madrid.

Turul s-a jucat pe Bernabeu. Tribunele pline. La pauza, Monaco avea 1-0, datorita golului marcat de Sebastian Squillaci. Dupa reluarea jocului, galacticii s-au dezlantuit, marcand de 4 ori prin Ivan Helguera, Zinedine Zidane, Luis Figo si Ronaldo. Intre timp, Figo a ratat si un penalty. Se parea ecuatia calificarii era rezolvata. Capul lui Morientes din minutul 83 inchidea tabela la 4-2 pentru albi si de doi bani sperante pentru francezi.

IN Returul pe Stade Louis II din Monaco, Raul deschide scorul in minutul 36. Era gata, aventura se incheia. Suporterii gazdelor continuau sa aplaude, ieseau cu fruntea sus, nu umiliti. Nu pierdeau in fata oricui, ci in fata unei echipe de sute de milioane de euro, plina de vedete. La pauza, 1-1. Egala Ludovic Giuly, in ultimul minut al reprizei. La reluare, dupa 3 minute, Morientes baga din nou mingea in plasa echipei de la care era imprumutat. Stadionul erupe. Monaco mai avea nevoie de un singur gol, pe care avea sa il reuseasca. Giuly inscrie golul carierei, cu un calcai ce strecoara mingea printre picioarele lui Ivan Helguera si care se opreste in poarta Realului. Desi a atacat in valuri pana la finalul partidei, Realul nu a mai reusit sa inscrie si Monaco mergea in semifinale, unde avea sa intalneasca pe Chelsea.

ludovic giulyPartida tur s-a jucat la Monaco. Dado Prso deschidea scorul in minutul 17 pentru alb-rosii, insa Hernan Crespo egala peste 5 minute. Morientes inscrie in minutul 78, iar Shabani Nonda ingheta tabela la cateva secunde dupa ce intrase pe teren. Visul francezilor continua, erau cu un pas mai aproape de finala, desi erau constienti ca in a doua mansa ii astepta infernul de pe Stamford Bridge. In retur, Chelsea avea 2-0 in minutul 44, prin golurile lui Gronjkaer si Lampard, iar londonezii mergeau in finala de la Gelsenkirchen, de pe Arena AufSchalke. Insa la ultima faza din prima repriza, Monaco inscrie prin Hugo Ibarra. Francezii aveau sa mai loveasca o data si dupa pauza, prin Fernando Morientes si se calificau astfel in finala.

Finala avea sa fie una dintre cele mai neasteptate din istoria competiei. Monaco avea sa intalneasca pe FC Porto, la carma careia se afla pe atunci necunoscutul Jose Mourinho. Trecusera 12 ani de cand francezii pierdusera in ultimul act al Cupei Uefa contra celor de la Werder Bremen, dar simteau ca acesta era momentul lor. Majoritatea fotbalistilor din lot erau constienti ca era probabil pentru singura data in viata cand aveau sa ajunga in finala celei mai mari competitii europene.

morientes-600x396Aceasta finala a ramas in memoria fanilor ca fiind una dintre cele mai putin spectaculoase, portughezii dominand de la un capat la celalalt al partidei. Se poate aduce in discutie si accidentarea lui Ludovic Giuly, dirijorul celor de la Monaco si schimbarea acestuia inca din minutul 23. Scorul poate a fost cam radical, 3-0 pentru Porto, insa in finala au fost echipa mai buna si au meritat cu siguranta sa castige pentru a doua oara in istoria clubului trofeul Champions League.

Ce a urmat dupa acest sezon este deja de domeniul clasicului. Echipa celor de la Monaco s-a destramat, cei mai buni jucatori plecand. Ludovic Giuly a urmat drumul Barcelonei, alaturi de Deco de la FC Porto, Jerome Rothen s-a transferat la Paris Saint-Germain, iar Fernando Morientes, cel care a fost golgheterul competitiei la Liverpool. Porto a continuat sa castige trofee, dar echipa din principat a retrogradat in liga a doua franceza. Insa cei care au trait alaturi de echipa in anul 2004 nu vor uita niciodata povestea acelui sezon de vis pentru echipa de suflet a printului Albert de Monaco.

1 Comment on "Senzatia numita AS Monaco"

  1. cele mai multe aparitii mai degraba in uefa europa league decat in uefa champions league

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: