Simpozion tăcut

14352367_10154750125514305_8996139027223558072_o

Devenită o banalitate după repetatele episoade din trecut și obsesivele clinciuri din Champions League și La Liga, partida dintre Barcelona și Atletico Madrid n-a livrat nici miercuri seara o reprezentație de gală. Deși motoarele erau turate și scorurile obscene în ultimele partide, atât pentru Barcelona cât și de partea lui Atletico, ritmul ofensiv de pe Camp Nou a fost rigid. Cu prea puține spații și o aglomerare excesivă din start, Barcelona nu a putut surprinde pe niciun traseu creionat de Messi sau Iniesta. Cu prea multe momente în care s-a comportat ca într-o dublă manșă eliminatorie, Atletico a utilizat metode medievale, cum ar spune Mourinho despre autobazele care-i încurcă planurile dar nu despre portughez e vorba acum deși stilul lui s-a reflectat destul de bine aseară.

Simeone continuă să fie cel mai bun tactician al prezentului și nu e de mirare că planurile Interului de a reveni în frunte îl au ca principal artizan. Momentul schimbării lui Busquets, accidentat și aducerea în poziția acestuia pe Andre Gomes, au scos la suprafață slăbiciunile pe care le distingeam la Real Madrid înainte de mutarea lui Casemiro între Modric și Kross. Imediat cum mijlocașul spaniol a părăist terenul spațiile din zona mediană au ridiculizat apărarea Barcelonei la golul lui Correa.

14352128_10154750126209305_7129733365497255650_o

Pe final de partidă, ca totul să fie de coșmar după acest duel, Leo Messi a ieșit accidentat și va absenta 3 săptămâni de pe gazon. Fără să pot ameliora evoluțiile jucătorilor implicați aseară cu argumente solide, n-am cum, totuși să n-aduc în discuție senzaționala centrare de gol a lui Iniesta pentru Rakitic care a deschis scorul, precum și recuperările magistrale cu iz de „Don Andres” pe care ilustrul spaniol le-a înregistrat.

Neymar continuă să fie cu 3 clase sub pretențiile Barcelonei din acest sezon, forma submediocră înregistrată încă din martie nepărând să-l motiveze suficient pe brazilian. Suarez continuă să-și cimenteze titlul de cel mai bun număr 9, iar pasele filtrante ale lui Messi continuă să pară ireale deși simțim că ne-am aclimatizat deja cu ele. De notat gradul extrem de accelerat de ascensiune pe care Sergi Roberto îl traversează dar și momentele de inconștiență și black-out ale lui Pique.

Be the first to comment on "Simpozion tăcut"

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: