Tinerețe fără bătrânețe

Puțin probabil că atunci când a compus celebrul basm, Petre Ispirescu s-a gândit că o să surprindă o realitate sportivă din 2017… Cu toate acestea, geniul scriitorului constă tocmai în universalitatea operei.

Ziua de ieri a reprezentat o nouă dovadă că vârsta, indiferent de numărul care o redă, este un criteriu subiectiv, mai ales în sport.

După 31-32 de ani (dacă mai ești hotărât să joci la cel mai înalt nivel) așteptările în ceea ce te privesc scad simțitor. Această bornă fictivă, fixată în mentalul colectivității, reprezintă trecerea la statutul de jucător expirat.

Nu mai contează ce ai făcut până atunci, din acel moment ai îmbătrânit cât n-ai făcut-o în toată cariera. Oamenii încep să te vadă cu alți ochi: îți văd reflexele încetinind, capacitatea de efort micșorându-se și motivația pălind, totul sub acest blestem al îmbătrânirii, care n-a iertat pe nimeni.

Cu toate aceste transformări ireversibile, mai apare din când în când câte un “Făt Frumos”, care își propune să găsească “tinerețea fără bătrânețe”.

Dar viața reală nu este un basm. Aici nu ai armăsari magici, unelte fermecate și adjuvanți. Aici nu te ai în mare decât pe tine.

Roger Federer și Feliciano Lopez s-au înhămat (primul de luni bune) la această sarcină fantezistă. La onorabila vârstă de 35 de ani, după practic o viață petrecută cu racheta în mână, ai zice că ambii au acum alte priorități și că mintea nu le mai e chiar 24/24 la tenis. Sunt și deja trecuți de 3-4 ani de borna de care spuneam. Greu, greu…

Însă etatea nu trebuie să reprezinte neapărat o călătorie în trenul vieții, unde fiecare stație depășită este un pas mai departe de tinerețe și vitalitate. Depinde cum gestionezi drumul.

Fie te amărăști după fiecare stație, gândindu-te că s-a mai dus una și tinerețea se îndepărtează într-un proces ireversibil, fie te uiți optimist pe fereastră și aștepți nerăbdător, savurând priveliștea, următoarea destinație.

Întrebat acum ceva timp ce îl mai motivează în tenis, Federer a răspuns zâmbind: “Nu am uitat de ce m-am apucat de acest sport”. Cu alte cuvinte, chiar dacă-l mai doare din când în când un genunchi sau dacă la un serviciu îl mai ține puțin spatele, în esență este același copil euforic, care se joacă din plăcere și nu din alte motive, specifice oamenilor mari.

Lopez, după victoria de ieri, a spus că îi vine greu să creadă că la 35 de ani joacă cel mai bun tenis al său, dar că asta e realitatea și trebuie să se bucure de ea cât mai mult.

Ce au în comun cele două personaje care își prelungesc tinerețea? Fondul.

Poate că „forma” a fost modelată de experiențele bune și rele din circuit, dar “fondul” a rămas, sfidător, același. A refuzat să îmbătrânească și s-a conservat excelent, precum un copil încăpățânat care refuză să se maturizeze.

Federer a câștigat al 9-lea turneu la Halle, iar Lopez primul titlu la Queens.

Pentru Roger chiar și dacă ar fi pierdut, asta n-ar fi însemnat mare lucru, oricum mai câștigase turneul de 8 ori înainte, iar obiectivul principal este Wimbledon. În cazul lui Feliciano însă, lucrurile sunt total opuse.



După cum a și declarat în nenumărate rânduri, turneul englez este unul foarte special pentru el, însă, cu toate acestea, nu reușise să se impună niciodată. A fost în 2014 foarte aproape să pună mâna pe trofeu (la un punct, mai exact), însă visul i-a fost spulberat de un bulgar, pe numele său Grigor Dimitrov.

3 ani mai târziu revine într-o nouă finală și se impune într-un epuizant thriller, salvând și o minge de meci.

Victoria dramatică în fața unui Cilic aflat pe val, trădează faptul că tenacitatea și dorința de a-ți îndeplini cele mai îndrăznețe visuri nu sunt doar caracteristicile adolescenților, ele putând fi întâlnite, chiar într-o doză mai mare, și la bătrânei.

De partea cealaltă, marșul triumfal al lui Federer arată că tinerețea poate fi copleșită de o pasiune fierbinte ca-n prima zi.

Elvețianul a învins un adversar cu 15 ani mai tânăr, iar spaniolul unul cu 7 ani mai tânăr. Într-un sport care arată tot mai des că este atemporal, nu există “bătrâni”, ci doar tineri care sunt de mai mult timp în circuit.

Prin titlurile câștigate, cei 2 au găsit, simbolic, “tinerețea fără bătrânețe”, după ce, datorită carierelor impresionante, își asiguraseră “viața fără de moarte”.

 

#35estenoul24

Be the first to comment on "Tinerețe fără bătrânețe"

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: